5 femei care au făcut istorie la Timişoara – Partea a II-a

Nu doar bărbaţii au „scris” istorie în Banat. În Timişoara au existat şi femei demne de a fi menţionate în manuale, de a da nume străzilor şi de a fi cunoscute de lumea întreagă.

~~~~~<>~~~~~

Contesa ţiganilor

Berta Gyertyánffy s-a născut la Timişoara, în 1824. Era fiica unor nobili proprietari de moşii în Bogda şi s-a bucurat de o educaţie aparte. Picta şi cânta la pian, fiind în acelaşi timp o apariţie fermecătoare, cu părul şi ochii negri.

L-a fermecat pe contele Kálmán Nákó de când s-au întâlnit, la un bal, însă familia lui îşi dorea o „partidă” mai bună. Sub ameninţarea revolverului, Kálmán Nákó l-a forţat pe vicarul din Sânnicolau Mare să îi aprobe căsătoria şi a luat-o de soţie pe Berta Gyertyánffy, la 9 iunie 1842.

În 1848, neobişnuitul cuplul a moştenit domeniul Nako de la Sânnicolau Mare şi şi-a ridicat aici un castel. Contesa Berta a continuat să picteze și să organizeze baluri la care invita personalități. Extrem de generoasă, obişnuia să le facă daruri copiilor din localitate şi să îi invite la castel.

Berta Kalman Nako 8

Berta Nákó alături de muzicanţi

Nonconformista contesă avea o trupă de muzicanţi ţigani pe care îi acompania ea însăşi la pian. Un concert controversat a avut loc la Budapesta, în 1860. Berta, care a călătorit cu soţul ei în Egipt, Africa şi în întreaga Europă, s-a stins la Sânnicolau Mare, în 1882. Castelul familiei Nako este astăzi muzeul oraşului Sânnicolau.

~~~~~<>~~~~~

Privighetoarea Ungariei

kornelia-hollosy_ascuns-in-transilvania

Kornelia Hollosy (Sursa: Ascuns in Transilvania – Facebook)

Născută în 1827, la Gherteniş, Kornélia Julianna Klára era al unsprezecelea şi ultimul copil al lui Bogdán şi al Mariei Korbuly, înnobilaţi Hollósy, de origine armeană. Nu a mai apucat să îşi cunoască mama, importantă promotoare a culturii locale, aceasta murind după ce a născut-o.

La 11 ani, mezina familiei Hollósy se afla la studii în Timişoara. Ceea ce o deosebea pe Kornélia de celelalte eleve era vocea ei impresionantă. A remarcat-o renumitul profesor de la Opera din Viena, Zimmermann.

După multe stăruinţe în faţa familiei, Kornélia a plecat să studieze muzica la Viena şi apoi la Milano. La 16 ani a urcat pentru prima dată pe o scenă, în Corfu. Succesul a fost imens. Au urmat mari oraşe europene.

În 1852, când s-a căsătorit cu József Lonovics, un bogat avocat şi latifundiar, Kornélia Hollósy era deja faimoasă. Cei doi soţi au trăit în Slovacia şi Ungaria şi au avut împreună doi copii. Ultima reprezentaţie a „privighetorii Ungariei” a avut loc în 1862, la Budapesta. De atunci, cântăreaţa s-a dedicat actelor şi concertelor de caritate.

~~~~~<>~~~~~

Mata Hari a României

maria-balan

Maria Bălan, în Paris Soir

În 1910, o tânără frumoasă din Vârşeţ s-a îndrăgostit fulgerător de ofiţerul găzduit în casa părinţilor ei. Amorezii au fugit la Timişoara, unde flacăra amorului s-a stins şi tânăra a fost părăsită la scurt timp de iubit.

Spirituală şi cochetă, Maria nu putea trece neobservată şi a devenit o atracţie pentru ofiţerimea din oraşul de pe Bega. Ceea ce nu ştiau personajele importante de la braţul femeii era că toate informaţiile de ordin militar pe care le auzea Maria ajungeau tocmai la Bucureşti, fiind folosite de funcţionarii din cadrul Ministerul de Război al României.

Activitatea principalului spion al României la Timişoara a început încă din 1914 şi s-a intensificat după intrarea României în Primul Război Mondial. Inamicul ar fi dat orice să afle cine este ingeniosul spion cu numele de cod B. 9, atât de util românilor. În cele din urmă, în 1918, Maria Bălan a fost descoperită.

Procesul a fost rapid, Maria le-a râs acuzatorilor în faţă şi nu şi-a recunoscut niciun moment vina. Tribunalul a condamnat-o la moarte, iar execuţia a fost programată chiar în zorii zilei următoare. În dimineaţa în care urma să fie spânzurată, Maria Bălan nu se mai afla în celula ei.

tribunal-militar_popa-sapca

Tribunalul Militar, strada Popa Şapcă

Mata Hari a României era deja în drum spre Bucureşti. Urma să primească bani pentru serviciile ei. Şi-a schimbat numele şi s-a stabilit, un timp, la Paris, unde a trăit în lux. S-a întors până la urmă acasă, la Vârşeţ. Nu mai avea familie, a cumpărat o cârciumă şi a început să bea în rând cu cei care îi călcau pragul. În seara de 30 septembrie 1936 a plecat spre cimitir, la mormintele părinţilor. Acolo a fost găsită de localnici, a doua zi, otrăvită.

CITEŞTE ŞI: 5 femei care au făcut istorie la Timişoara – Partea I

Anunțuri

2 răspunsuri la „5 femei care au făcut istorie la Timişoara – Partea a II-a

  1. Pingback: 5 femei care au făcut istorie la Timişoara – Partea I | mercy timisoara·

  2. Pingback: 5 minuni din istoria Timişoarei | mercy timisoara·

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s