5 invenţii care au văzut lumina zilei la Timişoara

Timişoara este un oraş al premierelor, dar este şi locul în care savanţi de renume mondial au făcut descoperiri pentru care au rămas în istorie.

1769: Maşina automată de jucat şah

La sfârşitul secolului al XVIII-lea, o maşinărie „fermecată” ce juca şah contra omului făcea furori în Europa şi America. Vreme de 85 de ani invenţia a fost plimbată între cele două continente, la târguri şi demonstraţii. Napoleon Bonaparte şi Benjamin Franklin au fost învinşi de măiestria aparatului supranumit „Turcul”.

the turk

Maşina automată de jucat şah

Format dintr-o masă, o tablă de şah şi un manechin din lemn îmbrăcat în veşminte otomane, „Turcul” era invenţia lui Wolfgang von Kempelen. Născut la Bratislava, în 1734, von Kempelen a ocupat funcţii importante în aparatul de stat al Imperiului Habsburgic. În 1769, când a inventat maşina care l-a făcut faimos, era comisar pentru colonizarea Banatului.

În timp ce sintetizatorul de voce, o turbină cu aburi şi o maşină de scris pentru orbi, inventate de acelaşi neobosit funcţionar, erau aproape necunoscute, „Turcul” devenise o celebritate. Von Kempelen ajunsese să îşi urască invenţia… nici pe departe atât de automată precum se credea. În realitate, un maestru al şahului ascuns în interiorul maşinăriei făcea toate mişcările de pe tabla de joc.

1826: Prima geometrie neeuclidiană

Vizavi de Parcul Civic, pe strada Telbisz, la numărul 4, se află o clădire impunătoare cu două etaje. Este fosta Cazarmă a Statului Major, reconstruită în forma actuală în 1857. De clădirea care exista aici înainte de 1848 se leagă una dintre cele mai frumoase poveşti despre savanţi şi descoperirile lor.

janos bolyai

Janos Bolyai (Sursa foto: alamy.com)

János Bolyai s-a născut în 1802, la Cluj, şi a fost iniţiat în matematică de tatăl său. A studiat ingineria la Viena, iar în 1923 a devenit ofiţer inginer în armata austriacă. A ajuns astfel la Timişoara, unde se ocupa de fortificaţiile oraşului. Era preocupat în continuare de matematică, mai ales de axioma paralelor lui Euclid. În locuinţa sa din Cazarma Statului Major, îşi petrecea timpul studiind şi scriind. Chiar şi tatăl său îi scria , îngrijorat, să renunţe.

Citeşte şi: Aventurile timişoreanului ajuns pictor al Curţii Regale din Hawaii

Tânărul nu a renunţat, a reuşit să demonstreze că prin negarea axiomei se pot construi geometrii noi şi, în 1826, îi scria tatălui: “Am creat din nimic o lume nouă, diferită”. János Bolyai şi-a publicat teoria în 1832 şi este considerat unul dintre fondatorii geometriei neeuclidiene.

cazarma statului major

Cazarma Statului Major (partea dreaptă, plan apropiat)

1938: Maşina de sudat capete de şină

Se ştie că Timişoara este primul oraş de pe teritoriul actual al României în care a circulat tramvaiul cu cai, în 1869. Însă Timişoara a bifat şi o altă premieră, de data aceasta mondială. În 1938, în oraşul de pe Bega a fost pusă în funcţiune prima maşină de sudat şine de cale ferată şi tramvai.

Citeşte şi: Încurcata poveste a hotelului timişorean cu nume parcă blestemat

Maşinăria denumită “Taurus” a fost inventată de profesorul Corneliu Miklosi. Născut în judeţul Arad, Miklosi a studiat Electrotehnica la Karlsruhe şi Mecanica la Budapesta. A lucrat mai întâi în Ungaria, dar după Primul Război Mondial a revenit în Banat. În 1920 a devenit director al Tramvaielor Comunale din Timişoara.

taurus

Taurus, maşina de sudat şine (Sursa foto: Forum Ratt)

Sub conducerea lui Miklosi, tramvaiele timişorene au circulat cu o punctualitate legendară. Instalaţia mobilă de sudare electrică a şinelor, pe care profesorul a inventat-o, nu a făcut decât să dezvolte şi mai mult reţeaua de transport a oraşului. Invenţia nu s-a bucurat de succes doar în Timişoara. Ea a fost brevetată în România şi Elveţia şi a funcţionat inclusiv în RDG şi China.

1960: Primul tratat enciclopedic de ecuaţii funcţionale din lume

strada politehnicii 1959

1959, strada Politehnicii

Născut în 1899, la Bucureşti, într-o familie de profesori de muzică, Mihai Ghermănescu era un elev silitor, dar nu extraordinar. Asta până în clasa a V-a, când un profesor le-a spus elevilor despre „Gazeta matematică”. Intrând în competiţie cu colegii care rezolvau probleme din aceeaşi publicaţie, băiatul a început să studieze independent matematica de liceu şi chiar de facultate.

În 1919, Mihai Ghermănescu a fost admis la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti. A fost profesor în Bucureşti, iar după ce şi-a luat doctoratul a fost numit conferenţiar la Şcoala Politehnică din Timişoara. Se întâmpla în 1934. Şase ani mai târziu, matematicianul cu alură de sportiv, extrem de iubit de studenţi, a ajuns profesor titular. A susţinut conferinţe, a scris lucrări de analiză şi memorii, dar este cunoscut mai ales pentru tratatul publicat în 1960, “Ecuaţii funcţionale”, primul de acest fel din lume.

1961: Primul calculator alfanumeric din România

În 1955, verii Wilhelm Löwenfeld şi Iosif Kaufmann, asistent şi respectiv conferenţiar la Institutului Politehnic Timişoara, începeau documentarea pentru realizarea unui calculator la Timişoara. Aparatul urma să fie primul construit într-o universitate din România şi, totodată, primul calculator alfanumeric – care putea să prelucreze şi texte.

Citeşte şi: Întâmplarea care i-a făcut pe timişoreni să înfiinţeze Salvarea

Proiectul a fost realizat într-o sală a Liceului Piarist, sediul din acea perioadă al Facultății de Electrotehnică. În ultima fază de construcţie, s-a alăturat echipei şi studentul Vasile Baltac. A rezultat „Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timișoara”, pe scurt MECIPT-1.

MECIPT-1 wiki

MECIPT-1 (Sursa foto: wikipedia.org)

Pus în funcțiune în 1961, calculatorul cântărea nu mai puţin de 500 de kilograme. Era alcătuit din 2000 de triode, peste 20 000 de condensatoare și rezistoare, 30 de kilometri de fire şi 100 000 de lipituri. A fost folosit aproape 10 ani, inclusiv la proiectarea Barajului Vidraru şi a cupolei pavilionului expoziţional Romexpo. În 1962, a realizat în premieră o traducere din limba engleză în limba română. În prezent, MECIPT-1 este expus la Muzeul Banatului, dar nu mai funcţionează, spre deosebire de “fratele” mai mare, MECIPT-2, expus în acelaşi loc şi încă funcţional.

Anunțuri

3 răspunsuri la „5 invenţii care au văzut lumina zilei la Timişoara

    • Ce coincidenta fericita ca ati ajuns pe blogul nostru! Am citit despre dvs. de fiecare data cand am „studiat” subiectul MECIPT. E un subiect la care ne vom intoarce, un moment important in istoria orasului.

  1. Pingback: 5 minuni din istoria Timişoarei | mercy timisoara·

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s