Misterul orașului de sub noi

Dacă povestea catacombelor din București e cunoscută de mai bine de un secol și, mai nou, folosită ca atracție turistică, despre subteranele Timișoarei s-a vorbit de-a lungul timpului doar în șoaptă. Avem dovezi că ele au existat, dar nimic care să ofere indicii cu privire la utilizarea lor actuală.

Ca oricare cetate medievală, pe lângă sistemul de fortificații și canale, Timișoara trebuia să aibă și tuneluri secrete. În caz de asediu, prin aceste pasaje ascunse, solii erau trimiși în mare taină după ajutor străin.

Tunelurile vechii cetăți

Francesco Griselini, istoric venețian care a călătorit în Banat, amintește de românul Ladislau Bucoşniţa, cel care a fugit din cetatea asediată de turci și a ajuns în tabăra imperială din Transilvania pentru a cere ajutor. Nu este unicul exemplu din timpul asediului turcesc din secolul al XVI-lea.

Citeşte şi: Osia unui car legendar, zidită într-o clădire din Timişoara

Odată alungați turcii, când cetatea Timișoarei ajunge în mâna austriecilor, în 1716, guvernatorul Florimund Mercy începe reconstrucția orașului chiar din subteran. Un canal de un metru şi jumătate înălțime și un metru lățime traversează începând cu acei ani cetatea, pe lângă Piaţa Unirii, pe strada Ungureanu, pe lângă Piaţa Libertăţii și prin mijlocul străzii Alba Iulia.

Suspiciunile Securității

În anii următori, rețeaua de tuneluri subterane continuă să se extindă. Măsurătorile anului 1939 indică o lungime totală de 96,5 kilometri pentru canalizarea orașului. Mai ales în perioada comunistă, în timpul vizitelor de la București, lungimea tunelurilor Timișoarei dădea bătăi de cap Securității. Traseul oficial trebuia verificat temeinic, atât la exterior, cât și în… subteran.

Apogeul temerilor în existența unui oraș de sub oraș a fost atins în timpul Revoluției din 1989. Oamenii se temeau că din subterane veneau așa-numiții teroriști care împușcau civili. Bănuielile le erau îndreptate mai ales spre zona Casei Tineretului. Nimeni nu a coborât însă în subteran pentru a infirma aceste teorii. Astfel, dacă în Timișoara există sau nu un oraș nevăzut, la câțiva metri sub picioarele noastre, rămâne până azi un mister.

Anunțuri

Un răspuns la „Misterul orașului de sub noi

  1. Cred ca este puțin probabil, data fiind prezenta pânzei freatice la mica adâncime, într-o regiune cunoscuta tocmai pentru prezenta mlaștinilor dintre cele doua râuri, Timiș si Bega si loc ales, tocmai pentru dificultățile de acces si ușurința relativa a apărării.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s