Spectatori în teatrul imaginilor „mişcătoare”

Pe 1 ianuarie 1897, câţiva vizitatori înfriguraţi se adunau în sala Redout a teatrului comunal pentru un eveniment unic în istoria Timişoarei. Preţ de câteva minute cei prezenţi au urmărit fascinaţi imaginile în mişcare, abia desluşite, ale rudimentarului aparat de proiecţie. Aşa a ajuns cinematograful, în doar doi ani, din Paris în oraşul de pe Bega.

–––––––––––<><><>––––––––––

cinema teatrul imaginilor miscatoare 1

Nimeni nu îşi închipuia, în iarna anului 1897, că invenţia fraţilor Lumiere va deveni loisir-ul preferat al timişorenilor.

–––––––––––<><><>––––––––––

Filmele, care nu aveau mai mult de câteva minute, au început să atragă un număr tot mai mare de curioşi. Curtea Fabricii de Bere era transformată, de câteva ori pe an, într-un cinematograf improvizat, unde timişoreni de toate vârstele de adunau pentru a viziona cele mai noi “producţii”.

Primul cinematograf din Cetate

În vara anului 1908, şi-a deschis, în sfârşit, porţile “Teatrul Imaginilor în Mişcare” („Mozgokep Szinhaz”). Clădirea teatrului se afla chiar în Cetate, pe locul actualului Cinema Capitol. Cinematograful erau unul select, cu loje elegante şi proiector la standarde occidentale. Lumea bună a oraşului îi călca adesea pragul, vizitele la cinema devenind o modă, la fel ca promenadele pe Corso sau dezbaterile din cafenele.

Cei care au intuit gustul timişorenilor pentru cinema au fost Josef Ecker şi George Pflum. Pentru că teatrul lor din Cetate era mai mereu plin, aceiaşi antreprenori au ridicat un cinematograf şi mai grandios, în Fabric, pe care l-au numit „Apollo”. Veniturile lui Ecker şi Pflum creşteau de la o lună la alta, aşa că Primăria a decis sa cumpere instituţiile şi să le administreze în regim propriu, începând cu 1913.

–––––––––––<><><>––––––––––

Din vara anului 1920, timişorenii au început să urmărească filme nu doar în sala deja neîncăpătoare a cinematografului din Cetate, ci şi în grădina de vară amenajată chiar lângă clădire.

–––––––––––<><><>––––––––––

Locaţia elegantă era locul de întâlnire al iubitorilor filmului, dar tot aici erau organizate şi alte evenimente. În perioada interbelică, la Grădina de vară a cinematografului Capitol, cinefilii i-au admirat pe logojeanul Béla Lugosi în “Dracula”şi pe Johnny Weissmüller, jucându-l pe legendarul Tarzan.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s