Vacanţele la munte, în Banat

La sfârşitul anilor ’30, staţiunile de munte din Banat erau o destinaţie populară pentru turişti. Semenicul se transforma, iarnă de iarnă, într-un „furnicar de lume”. Muntele Mic avea „teren de schi” cum nu se mai găsea „nicăieri în ţară”. Un amplu articol, întins pe câteva pagini, publicat în 1937 de revista Oficiului National pentru Turism, România, descria la superlativ vacanţele la munte, în Banat.

Citește în continuare „Vacanţele la munte, în Banat”

Bela Lugosi, Dracula din Lugoj

Este primul actor care l-a jucat pe Dracula pe marele ecran şi rămâne, până în zilele noastre, cel mai celebru. Înaintea decorurilor de la Hollywood au fost scenele teatrelor din Banat, locul unde legendarul actor şi-a început cariera.

Citește în continuare „Bela Lugosi, Dracula din Lugoj”

Cum a ajuns Timişoara reper în istoria matematicii

Vizavi de Parcul Civic, pe strada Telbisz, la numărul 4, se află o clădire impunătoare cu două etaje. Este fosta Cazarmă a Statului Major, reconstruită în forma actuală în 1857. De clădirea care exista aici înainte de 1848 se leagă una dintre cele mai frumoase poveşti despre savanţi şi descoperirile lor. Citește în continuare „Cum a ajuns Timişoara reper în istoria matematicii”

5 femei care au făcut istorie la Timişoara – Partea I

Nu doar bărbaţii au „scris” istorie în Banat. În Timişoara au existat şi femei demne de a fi menţionate în manuale, de a da nume străzilor şi de a fi cunoscute de lumea întreagă.

Citește în continuare „5 femei care au făcut istorie la Timişoara – Partea I”

Baronul din Banat ajuns vedetă în New York Times

Născut într-o familie de nobili cu descendenţă spaniolă, Árpád Lo-Presti de la Fontana d’Angioli era un moşier bogat din Banat. Devenise cunoscut în epocă pentru excentricităţile sale şi uimea mai ales prin determinarea cu care refuza să plătească taxe către stat. Citește în continuare „Baronul din Banat ajuns vedetă în New York Times”